După trei ani fără un preşedinte, criza politică din Republica Moldova s-a încheiat, prin alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului, scrieEuronews.

Potrivit sursei, Republica Moldova este extrem de săracă şi are frontiera de est militarizată, însă, cu toate acestea, vrea să devină membră a Uniunii Europene, alături de România, vecina sa de vest.

În cadrul primei vizite oficiale la Bruxelles, Nicolae Timofti a acordat un interviu pentru Euronews, în cadrul căruia a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, conflictul transnistrean şi situaţia socială şi economică din ţara noastră.

Astfel, Timofti spune că aderarea la UE înseamnă respectarea drepturilor omului, dreptul la proprietate şi  dezvoltarea unei economii bazată pe concurenţă. Mai mult, acesta subliniază că este deranjat de faptul că sute de mii de moldoveni lucrează ilegal în ţările europene. "Ne-ar dori să se schimbe termenii, astfel încât, să nu mai fie nevoiţi să se ascundă şi să nu meargă pe alte căi decât cele legale", a subliniat Timofti. 

Întrebat când spercă că va fi semnat acordul de aderare la UE, Nicolae Timofti şi-a exprimat speranţa că, acest lucru se va întâmpla în curând.

Referindu-se la conflictul transnistrean, Timofti a declarat că acesta poate fi rezolvat în aşa-numitele reuniuni în format 5 +2, adică în mod paşnic. 

Solicitat să precizeze care sunt rădăcinile acestui conflict, Nicolae Timofti a răspus: "Interesele politice ale unor state, printre care Rusia".

Ultima întrebare care i-a fost adresată lui Timofti de către Euronews a fost: "Este greu să fii preşedinte al unei ţări care trebuie să lupte cu sărăcia şi o mulţime de alte probleme?". Preşedintele a răspuns: "Desigur, nu este uşor. Este foarte greu, dar am luat această responsabilitate, în scopul de rezolva problema sărăciei din Republica Moldova. Aş dori să contribui la creşterea unui nivelului de trai  în ţara mea".

 

Amintim că, la 26 aprilie curent, Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles. Din delegaţia moldovenească a mai făcut parte un reprezentant al Ministerului de Externe, secretarul general al Aparatului preşedintelui şi consilierul său pe probleme de comunicare.